Medicina naturala si complementara

Hipocrate a fost cel care a pus bazele medicinii raţionale, el fiind, în acelaşi timp şi susţinătorul principiului unităţii corpului cu spiritul. El a subliniat rolul important al naturii în vindecarea bolilor şi de asemenea importanţa mediului fizic şi social în apariţia acestora. Timp de trei secole, învăţăturile lui Hipocrate au rămas neschimbate, după care au fost îmbogăţite cu noi experienţe de către Asklepios. Meritul acestuia este de a fi dezvoltat terapia prin dietă şi mişcare şi, de asemenea, hidroterapia. Galenus a avut o şi mai mare însemnătate decât Asklepios, lăsând şi numeroase scrieri de valoare în care şi-a dezvoltat propriile teorii, pornind de la cele ale lui Asklepios. Paracelsus (Theophrastus Bombastus von Hohenheim) este întemeietorul medicinii naturiste moderne, el fiind de părere că un mod de viaţă echilibrat, sănătos şi natural reprezintă profilaxia şi terapia tuturor bolilor. De asemenea, spune despre câmpii, munţi, coline că sunt adevărate „farmacii”. Samuel Hahnemann este cel care a întemeiat homeopatia, ca artă curativă, bazându-se pe substanţe active foarte diluate care stimulează corpul pentru a-i mări rezistenţa şi capacitatea de apărate împotriva bolilor. În ceea ce priveşte hidroterapia, părintele acestei terapii este preotul Kneipp, acesta creând premisele întrebuinţării apei în orice boală şi pentru orice om. El a folosit în scop curativ nu numai apa rece, aşa cum foloseau precursorii săi, ci şi apa caldă. Însă, pe lângă aceste cure cu apă rece sau caldă, el indica şi mişcare în aer liber, alimentaţie sănătoasă şi plante medicinale. Emanuel Felke  este cel care a introdus tratamentul cu argilă şi alte tipuri de tămăduitoare de pământ. Cele mai cunoscute sunt băile sale de şezut cu argilă, care au rămas sub denumirea   „băile Felke”. În ceea ce priveşte nutriţia, renumiţi sunt M. Bircher – Benner, Kollath şi Waerland, ale căror principii de bază sunt valabile şi astăzi, chiar devenind mai importante ca niciodată. M. Bircher – Benner a introdus principiile alimentaţiei sănătoase, cu fructe şi legume crude (alimentaţia vegetariană), pe care o numea „hrana vie”. Kollath a demonstrat ştiinţific faptul că modul obişnuit de alimentaţie al omului civilizat duce cu timpul la mezotrofie, o stare de „semisănătate”, iar cu timpul la boli de nutriţie. El este cel care a conceput micul dejun constituit din piure de cereale proaspete, din boabe de cereale nefierte. De asemenea, a subliniat importanţa alimentaţiei vegetariene, mergând pe principiul că un aliment este sănătos doar atunci când este consumat aşa cum l-a dat natura. „Tatăl gimnasticii” este supranumit Friedrich Ludwig Jahn, care sub deviza „proaspăt, curajos, fericit şi liber” a încercat să convingă tineretul să facă mai multă gimnastică. Schreber este cel care a pus bazele gimnasticii medicale, subliniind importanţa muncii în grădină şi în aer liber. Acest gen de activitate antrenează corpul şi, în acelaşi timp, oferă alimente vegetale sănătoase. S-a ajuns astfel la crearea grădinilor Schreber, pentru a ajuta oamenii să-şi păstreze sănătatea corpului, spiritului şi vieţii sufleteşti. corpului, spiritului şi vieţii sufleteşti. vegetale sănătoase. S-a ajuns astfel la crearea grădinilor Schreber, pentru a ajuta oamenii să-şi păstreze sănătatea corpului, spiritului şi vieţii sufleteşti. Rikli este iniţiatorul helioterapiei (tratamentul cu ajutorul luminii, împreună cu aerul proaspăt şi apa); metoda sa a fost preluată şi explicată ştiinţific de către medicii Rollier şi Bernard.